obiectivele proiectului

Proiectul „Convergenţa pregătirii universitare cu viaţa activă" şi-a propus compatibilizarea pe o nouă dimensiune a sistemului de învăţământ supe­rior românesc cu cel european, dimensiunea în care universitatea joacă rolul de liant al integrării absolvenţilor în mediul social-economic.
Care au fost obiectivele proiectului?
De ce a fost necesară promovarea lui?
Cine sunt actorii implicaţi şi beneficiile implementării lui?
Care sunt principiile pe care şi Ie-a propus să le urmeze?

OBIECTIVUL PROIECTULUI:

I.  Obiectivul general al proiectului a vizat dezvoltarea abilităţilor de muncă ale studenţilor în vederea integrării cu succes pe piaţa muncii. Prin intermediul asigurării condiţiilor necesare participării studenţilor la stagii de practică de un înalt nivel calitativ în cadrul unor întreprinderi/instituţii cu renume, studenţii să îşi însuşească competenţele de muncă şi experienţa necesare unei tranziţii
facile spre piaţa muncii.
II.   Principalele obiective specifice ale proiectului au vizat:

1. Creşterea gradului de ocupare în domeniul de specializare studiat pentru studenţii din învăţământul superior;
2. Creşterea relevanţei curriculum-ului universitar în raport cu cerinţele pieţei muncii;
3. îmbunătăţirea serviciilor de orientare şi consiliere profesională oferite în cadrul universităţii pentru facilitarea tranziţiei de la educaţie la piaţa muncii;
4. Creşterea adaptabilităţii tinerilor absolvenţi la cerinţele pieţei muncii şi la cerinţele specifice locului de muncă;
5. Pregătirea tutorilor din cadrul companiilor care să faciliteze integrarea şi adaptarea studenţilor la cerinţele activităţii de muncă;
6. Valorizarea cooperării între mediul universitar şi întreprinderi/agenţi economici în vederea dezvoltării de programe de învăţare prin muncă;
7. Elaborarea de proceduri eficiente de monitorizare a inserţiei studenţilor şi absolvenţilor pe piaţa muncii.

Proiectul de faţă şi-a propus să contribuie nemijlocit la realizarea obiectivului general al POSDRU, la dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivită­ţii, prin asigurarea concordanţei dintre învăţământul superior şi piaţa muncii şi  generarea de noi oportunităţi pentru absolvenţi de a se integra cu succes pe o piaţă a muncii modernă.

Competitivitatea este direct determinată de nivelul de educaţie şi calitatea pregătirii educaţionale a resursei umane. Prin intermediul proiectului, formarea tutorilor din întreprinderi în vederea asistării studenţilor pe parcursul stagiilor de practică se va reflecta în mod direct asupra calităţii procesului de pregătire educaţională de care beneficiază grupul ţintă, contribuind astfel la dezvoltarea capitalului uman.
Creşterea relevanţei educaţiei pentru piaţa muncii este indicată de POSDRU drept un obiectiv major al politicilor educaţionale.

Parteneriatele cu organizaţiile din mediul economic (ca parteneri relevanţi pentru planificarea ofertei educa­ţionale) au asigurat realizarea corelării dintre conţinutul curriculei şi pregătirii universitare cu dinamica cerinţelor exprimate la nivelul pieţei muncii.

în concordanţă cu obiectivul principal al acestei axe prioritare privind creş­terea gradului de ocupare şi cu obiectivul specific al domeniului de intervenţie privind o mai bună tranziţie de la educaţie la viaţa activă, acest proiect şi-a propus crearea de oportunităţi pentru studenţi de a participa la activităţi de învăţare prin muncă şi dezvoltarea sistemului de asistare şi orientare în carieră a studenţilor.

III. Obiective particulare:

1. editarea materialelor-suport pentru formarea tutorilor stagiilor de prac­tică, care să poată fi utilizate la scară largă de către instituţiile de învă­ţământ superior;
2. crearea cadrului de motivare şi implicare a angajaţilor firmelor/instituţii­lor/autorităţilor centrale şi locale în programul de formare a lor ca tutori de practică;
3. construirea platformei de lucru: 1. experţi - tutori; 2. studenţi - tutori; 3. experţi - responsabili de practică - studenţi - tutori;
4. elaborarea procedurii de autoevaluare, a procedurii de evaluare de către responsabilii de practică şi respectiv tutori;
5. finanţarea stagiilor de practică pentru studenţii care se deplasează în afara localităţii centrului universitar, respectiv domiciliu (cheltuieli de transport, cazare, diurnă);
6. acordarea de subvenţii pe perioada derulării stagiilor de practică pentru studenţii ce efectuează practica în localităţi diferite de cele de domiciliu;
7. premierea celor mai bune rezultate obţinute în urma realizării stagiilor de practică;
8. organizarea unor firme de exerciţiu - întreprinderi virtuale;
9. crearea unui oficiu de consiliere privind derularea stagiilor de practică şi prezentarea la selecţiile organizate de instituţiile partenere pentru angajare;
10. generarea de soluţii inovatoare privind facilitarea tranziţiei absolvenţilor spre piaţa muncii.

IV. Obiective secundare:                                                                                                                   
organizarea de evenimente (conferinţă, workshop-uri) pentru relevarea „bunelor practici", dar şi a aspectelor perfectibile;

1. propuneri de îmbunătăţire a programelor analitice ale unor discipline din planurile de învăţământ;
2. elaborarea părţii aplicative a lucrărilor de licenţă şi disertaţie în colaborare cu tutorii de practică, astfel încât să se surprindă cât mai amplu aspec­tele practice ale activităţii organizaţionaleîn cadrul lucrărilor elaborate;
3. desfăşurarea unor proiecte comune pe teme de cercetare şi dezvoltare;
4. colaborare cu mediul economic în vederea construirii ofertei de cursuri post-universitare.

Domeniul major de intervenţie: 2.1. Tranziţia de la şcoală la viaţa activă
Tipul proiectului: 1. Multi-regional
Clasificarea domeniilor: Urban
Locaţia proiectului:

• România
• Regiunea/regiunile: Centru, Nord-Vest
• Judeţ/judeţe: Alba, Bistriţa-Năsăud, Covasna, Harghita, Maramureş, Satu Mare, Sibiu, Sălaj, Cluj, Mureş

Obiective orizontale ale POSDRU:

• Egalitate de şanse
• Dezvoltare durabilă
• Inovare şi TIC
• îmbătrânire activă
• Abordare transnaţională şi interregional

EGALITATE  DE ŞANSE

Proiectul, atât în faza de design, cât şi în faza de implementare, şi-a propus să respecte principul egalităţii de gen, promovând tratamentul egal între femei şi bărbaţi, fără a se realiza nici o deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă, indiferent de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, con­vingeri, gen, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică, infectare HIV, apartenenţă la categorii defavorizate.

Proiectul şi-a propus promovarea egalităţii de şanse atât în stabilirea cri­teriilor de includere în proiect a grupului ţintă, cât şi în constituirea echipei de proiect, cu respectarea diferenţelor de gen, etnie etc.

In cadrul selecţiei persoanelor care au constituit grupul ţintă, s-au respectat prevederile legislaţiei în vigoare cu privire la egalitatea de şanse şi egalitatea de gen. Astfel, din totalul grupului ţintă de studenţi, la stagiile de practică au participat cel puţin 55% studente din domeniile ştiinţelor exacte, care să dobân­dească competenţele practice solicitate pe piaţa muncii. S-a dorit astfel, creşterea participării durabile şi progresul implicării femeilor în activitatea economică.

Echipele de experţi care au participat la implementarea pachetelor de activi­tăţi au beneficiat de egalitatea de şanse, de gen şi de vârstă asigurând accesul şi implicarea directă în proiect pentru personalul cu performanţe în domeniu, independent de genul sau de vârsta acestora.

Echipa de management a proiectului a fost compusă din două femei şi un bărbat, selectaţi în funcţie de competenţele profesionale ale acestora, partici­parea la selecţia pentru gestionarea şi implementarea proiectului fiind liberă. Astfel, proiectul asigură participarea femeilor la rolurile manageriale de impor­tanţă strategică şi la asumarea de responsabilităţi atractive pentru personalul de sex masculin.

Principiile şi standardele instituţionale în domeniul egalităţii de şanse sunt cunoscute şi promovate de echipa de implementare a proiectului. De asemenea, rolul femeilor şi al grupurilor vulnerabile în activităţile proiectului au fost sus­ţinute şi promovate pe parcursul proiectului, prin facilitarea implicării acestora în activităţile proiectului.

DEZVOLTARE  DURABILĂ

Proiectul contribuie la susţinerea strategiei de dezvoltare durabilă şi implicit la creşterea calităţii vieţii, prin: asigurarea dezvoltării coerente a programelor de studiu, prin creşterea calităţii stagiilor de practică, respectând atât dezvoltarea comunităţii locale cât şi nevoile pieţei forţei de muncă; rezultatele proiectului contribuind la creşterea calităţii vieţii în complexitatea sa; măsurile asumate pentru protecţia şi siguranţa la locul de muncă, preîntâmpinarea, de asemenea, a efectelor nocive asupra mediului; instructajele realizate la intrarea în între­prinderi au urmărit analiza soluţiilor pentru evaluarea impactului factorilor de risc asupra mediului, contribuind la încurajarea consumului redus de resurse naturale; includerea în cadrul grupurilor de persoane cu caracteristici distincte a contribuit la creşterea coeziunii sociale şi a incluziunii.

INOVARE ŞI TIC

Proiectul şi-a propus susţinerea şi facilitarea accesului la TIC (Tehnologia Informaţiilor şi Comunicaţiilor) şi stimularea inovării prin acces la infrastructura de comunicaţii şi informaţională a UBB care presupune acces on-line la baze de date, facilităţi de conectare prin cablu şi wireless în campus şi diferite corpuri de clădiri unde se desfăşoară activităţile didactice, pagina de web cu secţiune securizată de acces pentru echipa de implementare, etc. Prin aplicaţiile software realizate pentru monitorizarea implementării activităţilor proiectului să se con­tribuie la dezvoltarea societăţii informaţionale, facilitând utilizarea tehnicii de către toţi membrii echipei de implementare.

ÎMBĂTRÂNIRE ACTIVĂ                                                                                       

Proiectul a promovat îmbătrânirea activă şi ocuparea populaţiei vârstnice, prin implicarea activă a experţilor, tutorilor şi responsabililor de practică per­formanţi, care au vârsta de pensionare.

în conformitate cu principiile asumate la nivel instituţional de învăţare pe parcursul întregii vieţi şi susţinerea unei abordări a resursei umane bazate pe îmbătrânirea activă, s-a urmărit dezvoltarea de echipe mixte la nivel de facultăţi (cadre didactice de vârsta a 3-a şi cadre didactice tinere), care să stimuleze astfel, atitudinea pozitivă privind munca şi relaţiile cu persoanele vârstnice.

ABORDARE INTER-REGIONALĂ

Proiectul a propus abordarea interregională prin stimularea participării stu­denţilor din extensiile universitare şi implicarea agenţilor economici din diferite regiuni ale ţării. Astfel, încă din primul an au participat la stagiile de practică studenţi din extensiile universităţii din următoarele judeţe: Harghita (Miercurea Ciuc, Gheorgheni), Maramureş (Sighetu Marmaţiei), Bistriţa-Năsăud (Bistriţa).
De asemenea, firmele la care s-au derulat stagiile provin din mai multe regiuni ale ţării, aparţinând judeţelor: Buzău, Alba, Sălaj, Caras Severin, Sibiu, Iaşi, Braşov, Harghita, Suceava, Satu Mare, Bistriţa, Hunedoara, Timiş, Covasna, Mureş, Vâlcea, Bucureşti.

Justificarea necesităţii implementării proiectului:

învăţământul universitar românesc întâmpină dificultăţi în ceea ce priveşte desfăşurarea activităţilor de practică, deşi aceste stagii de aplicare a cunoştinţelor teoretice dobândite în anii de studiu constituie o componentă cheie în formarea profesională a resursei umane.
în timp ce studenţii se confruntă cu problema identificării ocupaţiilor adecvate pregătirii lor şi cu dificultatea accesului în organizaţiile şi instituţiile de profil, acestea cheltuie adesea sume imense cu activitatea de recrutare şi selecţie a personalului.

Cu toate că programele educaţionale universitare includ stagii de practică, acestea sunt în mare măsură responsabilitatea individuală a studenţilor, fără ca universităţile să aibă capacitatea de a orienta şi coordona modul de implementare a acestora. Atât datorită lipsei parteneriatelor dintre universităţi şi agenţi eco­nomici/ instituţii de pe piaţa muncii, cât şi datorită costurilor financiare şi lipsei experienţei universităţilor în gestionarea stagiilor de practică, implementarea acestora se realizează fără a se atinge obiectivul scontat: însuşirea de către student a competenţelor necesare pentru o prestaţie performantă pe piaţa muncii.

Valoarea adăugată a proiectului a fost asigurată în primul rând prin menirea acestuia de a îmbunătăţi calitativ procesul de formare profesională a studenţilor şi de a crea o forţă de muncă viitoare bine calificată, competentă şi productivă. Atingerea acestui obiectiv implică elaborarea şi implementarea unor programe de instruire şi formare a unui număr mare de tutori şi coordonatori de practică - cadre didactice supervizoare (responsabili de practică) care să asiste activ studenţii în desfăşurarea activităţii de practică, studenţi care să fie angrenaţi în rezolvarea unor probleme concrete, să fie formaţi în spiritul economiei de piaţă, să dobândească cunoştinţe, deprinderi şi abilităţi specifice practicării viitoarei profesii.

Prin stagiile de practică coordonate prin intermediul acestui proiect se con­tribuie în mod nemijlocit la creşterea numărului de ore alocate exclusiv pregătirii profesionale.

Proiectul a garantat implementarea de activităţi inovatoare prin pregătirea formatorilor şi dezvoltarea unor mijloace proprii pentru pregătirea practică a studenţilor în laboratoare de practică şi crearea unor entităţi de profil virtuale, în cadrul firmelor de exerciţiu - întreprinderi virtuale s-a facilitat asumarea inovării la nivelul activităţilor implementate.

în cursul desfăşurării proiectului s-a format personal calificat în medierea şi supervizarea bunei desfăşurări a activităţii de practică, personal care să se implice ulterior în identificarea şi exploatarea noilor oportunităţi de efectuare a practicii şi de încheiere de contracte cu unităţile de profil. Proiectul răspunde atât nevoilor studenţilor de a se familiariza cu mediul specific domeniului ocupaţional pe care doresc să îl urmeze, cât şi nevoilor angajatorilor de a beneficia de re­surse umane formate în spiritul şi cultura organizaţională a respectivei instituţii, astfel încât pe piaţa muncii universităţile să furnizeze forţă de muncă calificată.

Valoarea adăugată a proiectului rezidă şi din parteneriatele dintre univer­sitate şi unităţile economice prin care se urmăreşte încurajarea şi dezvoltarea unei atitudini deschise a organizaţiilor economice spre cooperarea cu mediul universitar, facilitând astfel, ocuparea în cadrul acestora a studenţilor care se găsesc în căutarea unui loc de muncă adecvat pregătirii educaţionale.

în cei trei ani de derulare a proiectului s-a vizat elaborarea şi consolidarea unei infrastructuri care să asigure continuarea colaborării şi a parteneriatelor în desfăşurarea activităţii de practică pentru generaţiile următoare de studenţi. Programele de tutoriat propuse de proiect vor facilita tranziţia studenţilor spre viaţa activă, proiectul furnizând instrumentele indispensabile monitorizării şi urmăririi evoluţiei acestora pe piaţa muncii.

Proiectul a fost în aşa fel gândit încât să ofere şanse egale tuturor studen­ţilor, facilitând posibilitatea studenţilor din categoriile defavorizate de a efectua stagiile de practică şi implicit de a accede la un loc de muncă în cadrul respec­tivelor unităţi de profil.
Impactul proiectului la nivel naţional s-a concretizat în identificarea nevoilor de formare de resurse umane printr-un contact permanent cu mediul socio-eco-nomic şi dezvoltarea competenţelor profesionale ale acestor resurse în vederea integrării cu succes pe piaţa muncii, reducerii costului şi timpului de integrare profesională şi creşterii calităţii şi productivităţii muncii.